tap to open sidebar
tap to close sidebar

Gustă Știrile

Tainica inimă a Bucureşcilor, o cvintesenţă a vieţii de odinioară

Tainica inimă a Bucureşcilor, o cvintesenţă a vieţii de odinioară

27 nov 2017 comentarii

Aurora Nicolau sau Kera Caliţa cum mai este cunoscută printre gurmanzii din Bucureşti a lansat o nouă carte despre trecutul culinar al României, duminică 26 noiembrie, la Târgul Gaudeamus.

”Tainica inimă a Bucureşcilor—Poveştile Jariştei istorisite şi însoţite de privelişti de altă dată şi de totdeauna, cvintesenţa lumii de odinioară, cu fotohisie şi parisie” este o lucrare care poate ajuta la reconstituirea stilului de viaţă din Bucureştiul de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. ”De fapt, ni se spune o istorie vivantă a unei lumi despre care uitasem că a existat, după ce comunismul a încercat (dar n-a reuşit decât parţial), timp de patruzeci şi cinci de ani, să ne spele creierele (să ne ”mankurtizeze”, pentru a folosi termenul inventat de Cinghiz Aitmatov). Cartea este o enciclopedie, o sinteză de informaţii şi colecţii de poveşti”, după cum scrie în prefaţă Alex Ştefănescu.

Academicianul Răzvan Theodorescu spune că autoarea ”şi-a gândit sanctuarul într-un cartier al contrastelor. A fost cândva al cilicilor—ce-au dat vechiul nume al căii Rahovei—, dar şi al protipendadei, între lăcaşuri sfinte şi podgorii, nu departe de Filaretul paşoptiştilor şi de modernul aşezămând spitalicesc—azi demolat—al Saftei Brâncoveanu, de la curtea lui Ipsilanti şi de Arsenal.”

Din carte aflăm despre bisericile Bucureştilor, despre Podul Calicilor, despre hanuri, despre aşezările obşteşti şi despre locuitorii de vază ai Podului Caliţei. Te plimbă în timp şi de duce, de exemplu, la covrigăria lui chir Nicola, unde ”deverul era mare şi truda pe măsură: simigeria se închidea pe la noua, după ce se plămădea aluatul. La douăsprezece noaptea, chir Nicola se scula şi se ducea să frământe, timp de un ceas, cinzeci de kilograme de făină, apoi se culca din nou, pentru a mai dormi încă trei ore. La prima geană de lumină, la ora patru începea prepararea plăcintei şi a covrigilor. (...)Vânzătorul sosea la ceasul 5 şi pornea cuptorul. Un ceas mai sfârşit truda era sfârşită. Plăcinta şi covrigii ieşeau cu duiumul din cuptor, umplând simigeria cu mirosul lor plăcut şi mângâind ochiul cu rumeneala lor”. 

Credit foto: Simona Lazăr

bucuresti targul gaudeamus lansare carte

Cristina Călin