tap to open sidebar
tap to close sidebar

Gustă Știrile

Va putea planeta noastră să hrănească zece miliarde de oameni în anul 2050?

Va putea planeta noastră să hrănească zece miliarde de oameni în anul 2050?

25 oct 2018 comentarii

Felul în care mâncăm la ora actuală i-a făcut pe mulţi cercetătători să avertizeze asupra faptului că resursele de hrană ale planetei nu vor ajunge pentru toţi oamenii care vor popula globul nici măcar în următoarele decenii. Şi totuşi, este posibil ca planeta noastră să hrănească cele 10 miliarde de oameni care vor trăi în anul 2050? Da, dar cu o condiţie: ca omenirea să îşi schimbe stilul de alimentaţie, plus modul de a produce şi vinde mâncarea.

Un studiu publicat de Universitatea din Stockholm afirmă că hrănirea a 10 miliarde de oameni până în 2050, în limitele resurselor pe care le are planeta Pământ, este posibilă. Dar aceasta cu o singură condiţie: să abordăm alimentaţia într-un mod mult mai responsabil. Studiul a luat în calcul modul în care producţia şi consumul de alimente afectează deja sistemele vitale ale Pământului, care ar putea deveni instabile. Schimbările climatice, disparţia unor specii de animale, insecte şi plante, distrugerea terenurilor agricole, extracţia resurselor de apă dulce şi poluarea ecosistemelor prin excesul de îngrăşăminte sunt al ora actuală cele mai mari pericole pentru a duce la foamete în doar douăzeci-treizeci de ani, susţin cercetătorii.

Dar vestea bună este că o trecere globală către o dietă sănătoasă, bazată pe plante, ar reduce la jumătate pierderile de alimente şi deşeurile generate de industria alimentară. De asemenea, ar mai fi nevoie de o îmbunătăţire a practicilor şi tehnologiilor agricole, pentru a se putea hrăni în mod sustenabil 10 miliarde de oameni până în 2050.

Studiul, publicat în revista Nature, este primul care cuantifică modul în care producţia şi consumul de alimente afectează capacitatea planetei de a ne hrăni, oferind şi alternative pentru omenire.

"Nici o soluţie unica nu este suficientă pentru a evita depăşirea resurselor.  Dar cercetarile noastre arată ca este posibil ca populaţia în creştere să fie hrănită în mod durabil, dacă soluţiile vor fi implementate împreună", avertizează cel care a condus studiul, Dr. Marco Springmann, coordonator al Programului pentru viitorul alimentar de la Oxford Martin si şeful Departamentul de Sanatate a Populaţiei, Nuffield, Oxford.

"Fără acţiuni concrete şi sincronizate, impactul asupra mediului al sistemului alimentar ar putea creşte cu 50-90% până în 2050, după cum am constatat deja, ca urmare a creşterii populaţiei şi a creşterii dietelor bogate în grăsimi, zaharuri şi carne. În acest caz, toate resursele planetei legate de producţia de alimente ar fi depăşite, unele dintre ele chiar de două ori mai mult. "

Studiul a combinat informaţii detaliate despre de mediu cu un model al sistemului alimentar global, care urmăreşte producţia şi consumul de alimente din întreaga lume. Cu ajutorul acestui model, cercetătorii au analizat mai multe opţiuni care ar putea menţine sistemul alimentar în limitele de mediu.

Ei au concluzionat că schimbările climatice dramatice nu pot fi suficient controlate, fără modificări ale alimentaţiei oamenilor, care ar trebui să treacă la diete bazate pe plante într-o măsură semnificativă. Adoptarea dietelor "flexitariene" la nivel global ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate şi ar reduce şi alte efecte asupra mediului, cum ar fi aplicarea îngrăşămintelor şi utilizarea a apei dulci, cu aproape un sfert.

În plus faţă de schimbările alimentare, este necesară îmbunătăţirea practicilor şi tehnologiilor de gestionare în agricultură, pentru a limita presiunile asupra terenurilor agricole, extracţia apelor dulci şi utilizarea îngrăşămintelor. Creşterea randamentului agricol din terenurile agricole existente, echilibrarea aplicării şi reciclării îngrăşămintelor şi îmbunătăţirea gestionării apei ar putea, împreună cu alte măsuri, să reducă la jumătate riscurile.

În cele din urmă, reducerea la jumătate a pierderilor de alimente şi a deşeurilor este necesară pentru menţinerea sistemului alimentar în limitele de supravieţuire. Reducerea la jumătate a pierderilor şi a deşeurilor alimentare ar putea, dacă va fi realizată la nivel global, să reducă impactul asupra mediului cu până la 16%.

"Multe dintre soluţiile pe care le analizăm sunt puse în aplicare în unele părţi ale lumii, însă vor avea nevoie de o coordonare globală puternică şi de o revoluţie rapidă pentru a face simţite efectele", spune Springmann.

Sursa studiului: Stockholm Resilience

Foto: Pixabay.com

Referinţe:
Marco Springmann, Michael Clark, Daniel Mason-D’Croz, Keith Wiebe, Benjamin Leon Bodirsky, Luis Lassaletta, Wim de Vries, Sonja J. Vermeulen, Mario Herrero, Kimberly M. Carlson, Malin Jonell, Max Troell, Fabrice DeClerck, Line J. Gordon, Rami Zurayk, Peter Scarborough, Mike Rayner, Brent Loken, Jess Fanzo, H. Charles J. Godfray, David Tilman

Studiu finanţat de EAT ca parte a Comisiei EAT-Lancet pentru Alimentaţie, Planetă şi Sănătate, şi susţinut prin parteneriatul Wellcome "Planeta noastră, Sănătatea noastră", de la Livestock Environment and People
 

alimentatie planeta hrana mancare resurse oameni miliarde