tap to open sidebar
tap to close sidebar

Gustory

Povestea vinului de Teaca, cândva recunoscut în toată lumea. Saşii vor să reînvie o tradiţie de sute de ani

Povestea vinului de Teaca, cândva recunoscut în toată lumea. Saşii vor să reînvie o tradiţie de sute de ani

10 oct 2016 comentarii

Celebrul vin de Teaca, parte din podgoria Lechinţa, va putea fi găsit în câţiva ani la cele mai cunoscute târguri de profil, după ce ultima familie de saşi rămasă în localitate a hotărât să reînvie una dintre cele mai vechi tradiţii.

În urmă cu 800 de ani, Teaca era una dintre cele mai bogate comune din Bistriţa-Năsăud, şi alături de Lechinţa era cea mai mare comună producătoare de vin de calitate superioară din nordul Transilvaniei.

Saşii au fost primii care au plantat peste 400 de hectare de vie din diferite soiuri nemţeşti şi le-au îngrijit sute de ani. Vinurile au devenit rapid recunoscute în întreaga lume.

La plecarea saşilor din Teaca, în 1944, viile din zonă au intrat în proprietatea statului. După Revoluţie, viile au rămas în paragină, iar dealurile, altădată pline de livezi întregi de vie, au fost abandonate. Încet, viile din zonă au dispărut, puţini localnici mai păstrând mici petice.

Este şi cazul familiei de saşi Zaig, din Teaca, ultima rămasă în comună.

Chiar dacă nimeni din familie nu este de profesie viticultor, tânărul Eckehardt Zaig, un om de afaceri mutat de o bună perioadă la Cluj, nu şi-a uitat tradiţiile şi nici copilăria pe care a petrecut-o printre livezile pline cu struguri şi a decis să reînvie la Teaca vechea poveste a vinului de calitate.

Familia sa mai deţine în zonă o podgorie veche, de mai bine de 80 de ani, însă tânărul sas a hotărât că e vremea să vină şi cu soiuri noi, competitive, pentru a reda vinurilor de Teaca locul de demult.

În urmă cu trei ani, cu ajutorul de la stat, dar şi cu multă implicare, a reuşit să replanteze pe dealurile Tecii o suprafaţă de 7 hectare cu vie din cinci soiuri diferite.

"Pe vremuri, înainte de '89, în această zonă erau tot vii, însă după '89 majoritate viilor din Teaca s-au distrus. Au mai rămas cele vechi deţinute de particulari. Aici am plantat o suprafaţă de 7 hectare de vie şi ne aflăm deja în anul trei, primul în care apare rodul. Vrem să păstrăm şi viile vechi care, chiar dacă nu sunt cele mai profitabile, pentru că necesită muncă destul de meticuloasă, le păstrăm pentru a ţine o punte de legătură între generaţii – cea veche şi generaţia nouă. Dificultăţile în a reînvia ceea ce existat cândva sunt numeroase. În primul rând, o mare problemă este forţa de muncă. Oamenii nu ştiu să lucreze cu cercul ardelenesc care este tipic la această vie. La viile noi este mult mai simplu, avem un inginer de specialitate care pregăteşte oamenii şi facem faţă", povesteşte omul de afaceri, citat de Mediafax.

Anul acesta este primul în care via, extrem de tânără, are şi prima producţie.

Pentru că în zonă nu mai există culegători de struguri şi-a adus o echipă tocmai de la Aiud, care zile în şir a muncit şi a reuşit să adune toţi strugurii înainte de venirea frigului.

După ce sunt strânşi cu multă atenţie, strugurii ajung din vie la casa părintească a lui Eckehardt, unde a reuşit să amenajeze, în beci, o cramă modernă, butoaiele vechi de lemn fiind înlocuite cu unele noi, din inox.

"Din soiurile vechi am păstrat Feteasca, am păstrat Neuburger şi Traminer, iar din cele noi avem Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat şi Feteasca Neagră şi urmează să mai plantăm un strugure tipic zonei care este Neuburgerul", mai spune Eckehardt Zaig, convins că via la Teaca are viitor şi că în 2-3 ani vinurile de aici vor fi prezentate la târgurile de profil.

În spatele casei părinteşti a montat deja primele patru tancuri de inox, unde mustul după ce este stors şi filtrat este depozitat şi lăsat să se transforme în celebrul vin de Teaca. În paralel, lucrează pentru construirea unui depozit nou şi a unei crame.

"Via la Teaca are viitor! De asta suntem ferm convinşi. Am investit foarte mult în ultimii cinci ani. Este o zonă cunoscută, tradiţională şi solul şi clima se pretează foarte bine pentru struguri. Ca să poţi planta trebuie să obţii un drept de plantare din rezerva naţională, am reuşit să accesăm şi fonduri pentru partea de plantare, pentru partea de vinificaţie din păcate nu, dar merge destul de bine şi suntem mulţumiţi", a mai spus Zaig.

Întreaga activitate s-a desfăşurat sub supravegherea atentă a unui specialist în viticultură. 

"Vinul porneşte în primul rând de la calitatea strugurilor. A fost un an foarte dificil 2016, mai ales aici în zona Teaca-Lechinţa. A fost un an ploios, un an cu îngheţuri de primăvară târzie, un an cu grindină şi destul de greu a fost să obţinem nişte struguri de calitate care sunt de fapt prima condiţia a unui vin de calitate. Dar cu multă muncă am reuşit", povesteşte inginerul Mihail Manolache, viticultor cu zeci de ani de experienţă.

Manolache este de loc din Drăgăşani, locuieşte de o bună bucată de timp la Cluj, şi de doi ani de zile a venit la Teaca pentru a-l ajuta pe tânărul om de afaceri să reînvie vechea tradiţie a zonei.

"Am găsit aici o zonă cu o istorie extraordinară. Prima atestare a viilor săseşti aici a fost din 1266, apoi, după Revoluţie, au cam dispărut viile, din păcate, şi acum încercăm sa reînnoim, să reînnodăm de fapt o tradiţie, o istorie, o tradiţie în special a vinurilor albe de calitate. Încercam aici să ajungem la obţinerea unor vinuri premium. Industria vinurilor este pretenţioasă, dar în acelaşi timp este frumoasă. Din punctul meu de vedere şi al investitorului, în această vie încercăm să obţinem vinuri de calitate, însă abia din anul cinci vom obţine vinuri deosebite", spune viticultorul bucuros că mai există proprietari de vie dispuşi să facă artă din vin.

"Mă lasă să mă joc uşor cu vinurile şi aş vrea o împletire între tehnocraţie şi artă. Vrem să respectăm reţetele de producere, respectăm protocoalele, dar în acelaşi timp punem şi pasiune şi o să aducem la zi vinurile albe, vinurile deosebite în care trebuie să pui şi un pic de dragoste ca să iasă", dezvăluie Mihail Manolache.

Cultura de vie în această podgorie este foarte veche, fiind practicată la început de către daci. S-a dezvoltat tot mai mult în timpul stăpânirii romane, când comerţul cu vin era prioritar, iar mai târziu, venirea saşilor în secolele XII-XIII a impulsionat şi mai mult dezvoltarea viticulturii.

 

vinuri teaca lechinţa