tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Chişca

Radu Anton Roman: Chişca

18 dec 2017 comentarii Autor: Cristina Călin

Nu prea se mai face în sud şi în Moldova, dar în Transilvania nu existã pomana porcului fãrã tobo-caltaboşul ãsta.

• 2 kg carne

• 0,5 litru sânge

• 1 linguriţã cimbru

• 1 burtã porc

• sare, piper dupã gust

• 0,5 kg pãsat (spãrturã de porumb)

• Pãsatul se fierbe întâi bine, sã se înmoaie

• Se spalã burta, se tunde de zbârcituri, se pune în apã cu oţet

• Se fierbe şi sângele, separat: se va închega

• Carnea se fierbe numai pe jumãtate, în zeama în care a fiert pãsatul; se taie bucãţi

• Totul se amestecã – carne, sânge, pãsat, sare, piper, cimbru, 100 ml zeamã de la fierturã

• Se umple burta, se coase bine, se pune la fiert în aceeaşi zeamã rãcitã – cam 1 orã

• Zeama scãzutã bine în care a fiert chişca se sãreazã, se acreşte cu zer, oţet sau borş, se drege cu ou şi smântânã şi se mãnâncã cu lingura şi cu hrean

• Se poate mânca chişca şi aşa, fiartã dar se poate şi afuma

• Odatã afumatã, se considerã un tovarãş nepreţuit pentru sarmale – drept pentru care se pun felii, ici şi colo, în toatã oala

La aşa amestecãturã istoricã e timpul sã-ncercãm şi vinul popii din Ardeal – chiar aşa-i şi spune – Plebanoş – un cupaj alb, destul de echilibrat (din Feteascã Albã – baza – prospeţime, aciditate, nerv, un pic de Grasã – gust pronunţat, rotunjime, tãrie – şi un pic de Muscat – parfum zeiesc) a cãrui faimã a îmbogãţit pe vremuri Aiudul.

Deşi sunt împotriva cupajelor, totuşi acesta merge uns cu o intrare pestriţã cum e chişca.

Cã tot am vorbit despre cupaje: sunt câteva vechi şi celebre în toatã România care, neavând nume, au devenit doar vin (specialiştii le spun vinuri-sortiment) Vinul de Cotnari e un cupaj alb de Frâncuşã, Grasã, Feteascã şi Tãmâioasã. Vinul de Drãgãşani e un amestec de Crâmpoşie, Braghinã şi Gordan. Iar Roşu de Miniş e un cupaj de Cabernet, Merlot, Cadarcã şi Burgund.

Deşi interesante, uneori remarcabile, compuse dupã reţete verificate, vinurile sortiment – în pofida calitãţii individuale a membrilor echipei – în general nu se conjugã şi nu urcã valoric. Se pare cã vinurile, individualiste şi rigide, nu se potenţeazã unul pe altul: pui împreunã douã mari, cu calitãţi aparent complementare, şi fac o poşircã!

Cele patru sortimente de mai sus sunt gustoase, bãubile, sunt vinuri bune, de succes popular, dar nu mari (deşi sunt fãcute din vinuri mari). Comândarea Crãciunului, e un ospãţ la „îngroparea“şi „învierea“ Crãciunului, desfãşurat in noaptea de 28-29 decembrie. Dupã ceremonialul de îngropare a Crãciunului, feciorii se întorc la „casa jocului“ împreunã cu drãguţele lor.

Pomana Crãciunului se transformã într-o petrecere nocturnã cu multe elemente orgiastice: excese de mâncare, bãuturã, joc şi bucurie multã, de tot felul. (dupã Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an“)

CHIŞCA MOLDOVENEASCÃ

(totuşi)

• 1 kg carne de la gât şi fãlci

• 1 pahar sânge

• 500 g pãsat (crupe se spune)

• 1 ceşcuţã apã

• sare, piper, dupã voie

• Carnea se toacã, se amestecã cu pãsat, sânge, sare şi piper

• Maţul gros, bine grijit, se umple dar nu îndesat

• Se toarnã apã la arnbele capete, se leagã şi se pune la fiert 1 ceas, apoi la fum.

radu anton roman reţetă chişcă