tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Clătite cu creier

Radu Anton Roman: Clătite cu creier

4 ian 2018 comentarii Autor: Cristina Călin

Ingrediente

Aluat:

• 150 g fãinã

• 1 ou

• 300 ml lapte

• 100 g unturã (ulei)

• sare (dupã gust)

Umpluturã:

• 800 g creier

• 100 g unt

• 1 ceapã

• 4 ouã

• piper, sare

• pãtrunjel

• 150 g unturã (untdelemn)

• Creierul se curãţã şi se fierbe

• Pãtrunjelul se toacã

• Ceapa se cãleşte în grãsime

• 2 ouã se bat

• Dacã a fiert creierul, se scurge, se taie bucãţele şi se pune pe foc lângã ceapã, amestecându-se cu cele 2 ouã, sare, piper, pãtrunjel

• Când s-a întãrit niţel amestecãtura, se ia de pe foc şi se lasã sã se rãceascã

• Se bat celelalte 2 ouã

• Se pune o tigaie cu grãsime pe foc

• S-a rãcit amestecãtura? Se umplu clãtitele, strâns

• Se trec prin ou, se tãvãlesc prin pesmet, se prãjesc

Bucãţicã fainã de pe la Oradea (acolo am bãut eu acum patru decenii, prima dar cred cã şi ultima datã un cupaj rozé, care azi nu se mai face, cred, o îmbulzealã de roşii şi albe de pe la Baratca şi Ghioroc, numitã pompos Roz de Zarand).

Merge cu telemea, caş sau caşcaval ras deasupra. Sau cu un sos picant de roşii. Dar şi mai bine merge cu un Iordan (Iordanã) de Alba, vinul cameleon şi popular al blândei Transilvanii. Spun cameleon pentru cã acest vin mic de masã lungã, parfumat ca o spiţerie (care s-a strecurat şi în podgoriile de elitã ale Transilvaniei, şi în gospodãriile ţãrãneşti) ia, datoritã pãmânturilor şi însoririlor diferite, cele mai neaşteptate înfãţişãri. Se închide sau se lumineazã la culoare, îşi opreşte sau îmblânzeşte gustul, e farseur şi bucuros de experienţe noi. N-am vãzut viţã mai dispusã sã-şi schimbe amintirile pe ce gãseşte unde se mutã! La Alba – locul celor mai parfumate vinuri albe din ţarã (mã refer la Riesling, Feteascã, Pinot Gris, Sauvignon) – Iordovanul (sau Iordana) e sec ca o ghilotinã. Aşa cã ne oprim la Alba. Frumos cã-i tânãr, alb verde ca o ondinã şi aromat ca o iesle cu fân proaspãt şi coji de lãmâie verde, Iordanul de Alba are gust de fruct crud şi de castanã coaptã. Se lasã bãut în neştire, ca un izvor de munte. La a treizeci şi şaptea ulcicã o sã vi se parã cã e târziu şi cã vã e puţin somn, dar tot ce veţi şti sigur e cã nu va mai puteţi scula de la masã.

Dimineaţa, o sã vi se parã cã aţi dormit liniştit şi fericit douã veacuri, cã lumea e mai frumoasã cu un vis şi cã mestecaţi frunze rãcoroase de mentã. Iordãnitul e un vechi obicei al cetei de feciori, structurat dupã modelul colindelor, în ziua de Sfântul Ion. Membrii cetei, constituite în preajma Bobotezei şi numiţi iordãnitori, merg din casã în casã şi ridicã în braţe fetele de mãritat şi copiii. Unul dintre flãcãi, cel care joacã rolul de preot, stropeşte membrii familieţ cu busuiocul înmuiat într-o cãldãruşã şi cântã Troparul Bobotezei. În unele sate persoanele întâlnite pe uliţã sunt duse la fântãnã sau la râu şi udate. Fetelor de mãritat li se iau basmalele de pe cap, semn cã sunt invitate seara la masa comunã şi ce o mai fi.  Iordãnitorii primesc ca dar bãuturã, carne de porc, colaci şi bani cu care cumpãrã vin şi plãtesc lãutarii. Cu alimentele şi bãutura strânse la colindat, dar şi cu plocoanele aduse de fete, flãcãii organizeazã o masã comunã unde excesele sunt tolerate. Datoritã consumului exagerat de bãuturã în Ziua de Sfântul lon, numele obiceiului a cãpãtat înţeles peiorativ: „a te iordãni“ sau „a iordãni“ pe cineva însemna a te îmbãta sau a îmbãta pe cineva. Exista, în aceeaşi noapte, şi Iordãnitul femeilor, petrecere zgomotoasã, cu manifestãri orgiastice, a femeilor mãritate. (dupã Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an“)

clătite cu creier radu anton roman reţetă