tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Clătite cu urdă şi mărar

Radu Anton Roman: Clătite cu urdă şi mărar

9 ian 2018 comentarii Autor: Cristina Călin

Ingrediente

Aluat

• 100 g fãinã

• 3 ouã

• 300 ml lapte

• 1 lingurã ulei de prãjit

• 1 vârf de cuţit sare

Umplutura

• 250 g urdã

• 2,5 linguri mãrar tocat fin

• sare (o jumãtate de linguriţã maximum)

• Se bate aluatul, se lasã puţin sã respire

• Se freacã urda cu mãrarul

• Se prãjesc clãtitele, mai groase, mai subţiri, cum vreţi

• Se umplu imediat şi se pun într-un vas gros de ceramicã, acoperite, la cãldura anemicã a cuptorului, un sfert de orã

• Se oferã cu smântânã

Aperitiv eminamente românesc prin umpluturã, aceste clãtite uşoare ca fulgul, ale Moldovei mai ales, se mulţumesc cu o Beşicatã de Dealu Mare (splendid nume pentru un vin mustos!) E un vinuţ alb, modest dar merituos, uitat pe nedrept de cârciumari şi pivniceri – deci şi de noi, sclavii acestora – dar aflat pânã-n Ropotinul de mai al Ţestelor în nişte curţi de lângã Buzãu, unde numai cel ce cunoaşte, dulce  pãtimeşte. Sãrbãtorile şi obiceiurile populare, de origine anticã şi neoliticã dedicate divinitãţilor calendaristice, dar şi oamenilor, animalelor, pãsãrilor, plantelor, fenomenelor terestre şi cosmice sunt cunoscute şi respectate, în unele zone etnografice, pânã astãzi. Unele au preluat numele sfinţilor creştini, care au uzurpat divinitãţile precreştine (Sântoader, Sângiorz, Lãzãrelul, Dochia, Sântilie, Foca, Sâmedru, Sântandrei, Sânnicoarã), altele nu au însã legãturã cu creştinismul (Cãluţul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Ţestelor, Dragobetele, Drãgaica, Sânziana, Joimãriţa, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului, Ziua Ursului etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Crãciunul, de creştinismul carpatic. (dupã Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an“)

radu anton roman clătite