tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Plăcintă cu mere (apud Pãstorel)

Radu Anton Roman: Plăcintă cu mere (apud Pãstorel)

29 ian 2018 comentarii Autor: Cristina Călin

Ingrediente

• 250 g fãinã

•1,5 kg mere domneşti

• 250 g unt

• 250 g zahãr

• 100 g pesmet

• 1 vârf cuţit scorţişoarã

• 1 vârf cuţit sare

Iar acum citez:

„Preparaţia: Aluatul se face din fãinã cu apã rece şi foarte puţinã sare. Se bate mult. Se lasã sã se odihneascã. Se întinde, se pune untul în aluat şi se înveleşte bucata de unt cu aluatul. Se întinde iar. Operaţia aceasta se face de patru ori (de douã ori se strânge aluatul în trei şi de douã ori în patru). Între fiecare întinsoare, repaus de un sfert de orã. Când e gata, adicã dupã ultima întinsoare, se coace jumãtate din aluat în tavã şi se presoarã cu posmag fin, de cozonac sau chifle. Când e pe jumãtate copt, se pun merele peste aluat şi apoi jumãtatea rãmasã. Se pune iar la copt. Când e rumenit, se presoarã cu zahãr în pudrã şi se mai bune (un pic) la cuptor. Apoi, se taie dupã normele obişnuite. Aluatul se lucreazã la rece. Se coace la foc potrivit.

P.S. Merele domneşti sunt indicate. Se curãţã de coajã şi se trec printr-o rãzãtoare specialã care le taie în felii foarte subţiri. Când sunt gata tãiate, se pune cantitatea de zahãr dupã plac şi se ţin la marginea maşinei de gãtit, pânã ce se încorporeazã zahãrul în fructe. Apoi rãmân în culise, la rãcoare, pânã le vine rândul sã intre în scenã, umplând plãcinta.

*

La Moşii de Iarnã (sau Sâmbãta Plãcintelor- n.n.) se sacrificã moşilor, adicã se dã de pomanã de sufletul morţilor, dupã cum am spus şi mai sus, diferite bucate şi bãuturi, şi anume în acele pãrţi unde este datinã de a serba moşii aceştia sâmbãta înainte de sãptãmâna albã: tot felul de frupt, şi mai ales rãcituri, aituri reci, piftii, iar în acele pãrţi, unde este datinã de a se serba sâmbãta înainte de lãsatul secului, numai frupt alb.

Aşa româncele din Banat dau vecinilor de pomanã de sufletul morţilor grâu fiert pregãtit cu unt sau unsoare şi cu brânzã, alãturând şi carne de porc sau cotoroage. Româncele din Muntenia dau de pomanã asemenea cotoroage sau piftii, dupã cum le numesc ele, ca şi surorile lor din Banat, iar româncele din Transiluania fac şi dau in aceastã zi de pomanã un fel de copturi, care se numesc pupi. Româncele din Bucovina însã, unde este datinã de a serba Moşii de Iarnã de comun sâmbãta înainte de lãsatul secului, şi anume cele mai auute, îndãtineazã a trimite în aceastã zi pe la cele mai sãrmane, şi mai ales acolo unde ştiu cã sunt copii mici, fel de fel de mâncãri de sufletul morţilor, cu deosebire însã frupt alb, adicã: brânzã, lapte dulce cu togmagi, şi mai cu seamã plãcinte umplute cu brânzã, ca sã aibã şi cei sãrmani pe a doua zi, adicã în ziua de lãsatul secului, de ajuns ce mânca şi cu ce se sãtura, sã se bucure şi sã-şi aducã şi ei aminte cã au auut mãcar o zi bunã.

Unele românce, tot din Bucouina, îndãtineazã de a trimite mâncãrile, respectiue bãuturile aceste, orişicând în decursul zilei, iar altele dupã amiazã, şi anume plãcintele mai totdeauna nemijlocit dupã ce le-au scos din cuptor, adicã cãlduţe pânã nu apucã a se rãci. Datina aceasta de a trimite plãcinte e uzitatã şi la românii din Transiluania, precum şi la cei din Banat. De aici vine apoi cã sâmbãta înainte de lãsatul secului se numeşte de cãtre românii din aceste douã ţãri sâmbãta plãcintelor. Româncele din aceste douã ţãri fac asemenea în aceastã sâmbãtã plãcinte, pe care le împart, apoi pe la vecini de pomanã, ca cei ce au dat sau pentru care s-au dat sã aibã ce mânca în cealaltã lume, prea bine ştiind cã: Cine face şi Cine dã Lui-şi face. Lui-şi dã.

(S.FI. Marian – „Sãrbãtorile la români“)

radu anton roman plăcinta cu mere reţetă