tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Şniţel de ciuperci şi o poveste cu vrăjitoare

Radu Anton Roman: Şniţel de ciuperci şi o poveste cu vrăjitoare

16 nov 2017 comentarii

Am aşezat odată, pe acelaşi platou, micile secrete fierbinţi ale apusului nostru--şniţelul de varză şi de ciuperci—cu găselniţe sudiste--şniţelul de vinete şi de dovlecei. Am pus de-o mămăligă fiartă-n lapte şi am adus caşcaval afumat de la Brădet, brânză la coşuleţ de la Câmpulung şi păstrăv la hârzob de la Cârlibaba. Am potrivit şi o Fetească Albă de la Aiud, suavă şi zveltă dar cu fibră (Dumnezeu ne dăruieşte cu miracole chiar şi atunci când îl trădăm). Mi-am invitat apoi câţiva amici hălăduind o vreme prin românia, de la diverse firme şi ambasade. Mi-a mers buful în tot Bucureştiul că sunt vrăjitor.

1 kg de ciuperci cu pălărie mare

2 linguri făină

Sare, piper, după gust

1 legătură mărar

2 ouă

Untdelemn pentru prăjit

Reţetă apărută în cartea Radu Anton Roman, Bucate balcanice cu accent românesc. Aceasta şi altele scrise de Radu Anton Roman se pot comanda din magazinul online www.bucătăria-lui-radu.ro. 

 

Se rupe piciorul ciupercilor. Ciupercile se spală bine, se usucă, se presară cu sare şi piper. Se toacă pastă picioruşele. Se bat ouăle cu făină şi pastă de ciuperci. Se trec pălăriile prin ou, se pun la prăjit în untdelemn încins cu ţuguiala în sus. Când s-au rumenit se întorc, restul de umplutură se toarnă în scobitură ca-ntr-o farfurioară. Se acoperă, se prăjesc la foc foarte mic. Se oferă fierbinţi, cu mărar tocat.

Taină. Vinul alb şi sec se bea glacial de rece (”Asta-I taină!?” strigă careva din sală), iar cel alb şi demisec, demidulce, dulce, licoros, leşinat şi diabetic, care cum îi place.

Mătcălău: Fetele din Banat care se prind surate până la moarte, deşi nu-s rubedenii, se leagă aşa: o femeie ”iertată” sau o fată mare ”curată”(care nu a avut ciclu) face o turtă din făină de grâu.

Se strâng fetele care intră-n legământ sub un măr înflorit, în jurul mesei, în mijlocul căreia stă turta presărată de sare. Se taie cu un ban de argint o cruce din turtă şi se înmoaie cu atâţia stropi de vin câte fete se jură mătcuţe. Se taie cu acelaşi ban şi se împarte crucea în mod egal la toate fetele jurate. Se mestecă şi se înghite turta sfântă şi se invocă zeul:

Să ne ferească de rău,

Că şi noi cât om trăi,

În tot anul te-on cinsti,

”Mătcălău Mătcălău,

Roagă-te lui Dumnezeu,

Te-om cinsti cu chiţi de flori,

L-aste mândre sărbători,

Te-om cinsti şi pomeni,

Că mătcuţe ne-om numi,

Până-n lume vom trăi”

Banul de argint se taie în bucăţi, pentru fiecare surată una, şi va fi semnul de recunoaştere după moarte. Urmează un ospăţ de familie, de-acum fetele îşi spun surori, văruţe, surate, mătcuţe. (după Ghinoiu) 

radu anton roman retete şniţel de ciuperci

Cristina Călin