tap to open sidebar
tap to close sidebar

Rețete Yummy

Radu Anton Roman: Spanacul tuturor

Radu Anton Roman: Spanacul tuturor

16 ian 2018 comentarii Autor: Cristina Călin

Spanacul e o buruianã universalã, fetişizatã ca panaceu de „Papai“ cel viteaz (campanie publicitarã disperatã de pe vremea crizei din ’29) şi aburcatã ca atare pe toate scenele gastronomice ale lumii.

Culmea e cã fata (buruiana!) a câştigat concursul doar pentru cã a avut pile!

Nu pentru însuşirile ei reale! Adevãrul crud (ca o salatã) e cã nu merita nici pe departe locu’ întâi, care ar reveni de drept verişoarelor sãrace: urzicuţa, pãpãdia, pãtrunjelul, leuşteanul, care sunt mult mai bogate în fier şi în vitamine decât parvenitul de spanac! Cinstit sã fiu, mi-e tare antipaticã iarba asta de doi lei, s-a bãgat în sufletul nostru pe şest şi pe nedrept, marginalizând (cenuşãrizând) plantele cu adevãrat miraculoase de mai sus.

În România vegetarianã şi grãdinãreasã, spanacul se declinã corect în substantivele ciorbã, salatã, plãcintã, clãtitã şi mâncare (cu sau fãrã carne). Ciorba se face cu borş, zarzavat, roşii şi vreo doi cartofi (sau ceva orez) cã, subţiricã cum e verzitura, nu rezistã singurã-n fierturã.

• 1 kg spanac

• 1 litru borş

• 1 ceapã

• 1 pãstârnac

• 3 roşii (sau 200 ml bulion)

• 1 pahar smântânã

• verdeaţa: 1 legãturã leuştean

• Spanacul se grijeşte bine, cã e plin de nisip: se spalã frunzã cu frunzã

în 2-3 ape, se scurge îndelung

• Zarzavatul – ceapã, morcov, pãtrunjel, pãstârnac – se toacã

• Cartofii şi roşiile se taie cubuleţe

• Se pun toate la fiert, în 1 litru apã, cam 1 jumãtate de ceas, timp în care

• Se fierbe borşul, separat

• Se toacã usturoiul

• Se amestecã dresul: smântânã, ou şi 1 polonic de borş

• Se toacã verdeaţa

• Dacã zarzavatul a fiert, (şi sigur a fiert!) se pun în ciorbã borşul şi dresul şi se mai lasã sã clocoteascã bãtrâneşte vreo cinci minute

• Se presarã verdeaţa, se potriveşte de sare şi piper, ciorba deja e mâncabilã

Salvatorul Americii înfometate din ’30 (ia sã fi avut s.u.a.-iştii urzica!) se potriveşte şi în Salatã, cu lãmâie sau oţet subţirel de fructe (oţetul nostru tare de vin îl sminteşte).

• 250 g spanac (mai tânãr)

• 2 fire usturoi verde

• 1 lingurã untdelemn

• 1 vârf de cuţit piper

• 1 praf de sare (cât iei cu trei deşte)

• 1 lingurã zeamã de lãmâie (sau oţet de mere)

• 1 legãturã ceapã verde de apã (mai moale-n vânã, cã, prãpãdit cum e spãnãcelul, odatã dã ochii peste cap de la tãrie)

• Ceapa şi usturoiul se toacã

• Se amestecã totul

Tainã: Ceapa nu e obligatorie, în schimb se poate face o salatã de frunze mult mai frumoasã şi mai gustoasã punând nu numai foi tinere de spanac, ci şi lobodã, untişor, pãpãdie, podbal, salatã verde cu ce-i mai sus: tulpiniţe tocate de ceapã şi usturoi verzi, o lingurã de oţet de mere şi un pic de ulei, sare.

Am mâncat pâine de secarã prãjitã în unt, stropitã cu telemea, şi cu salatã de frunze şi tare mi-a plãcut.

Reţetă apărută în cartea Radu Anton Roman, Bucate balcanice cu accent românesc. Aceasta şi altele scrise de Radu Anton Roman se pot comanda din magazinul online www.bucătăria-lui-radu.ro. 

Dupã mâncarea de spanac în schimb, nu mã prea omor, deşi, dacã-i fãcutã aşa, bunã va fi.

• 1 kg spanac

• 1 cãpãţânã usturoi

• 1 ceapã

• 1 lingurã fãinã

• 1 lingurã untdelemn

• 1 pahar bulion de roşii mai gros

• 2 linguri unt

• 2 linguri smântânã

• sare, câtã vreţi

• 500 g carne (miel de obicei, dar merge perfect pui sau viţel)

• Ceapa se toacã, se pune la cãlit în unt cu ulei – vas acoperit

• Se grijeşte spanacul, se pune la fiert 10 minute în apã puţin sãratã

• Carnea se taie îmbucãturi şi se pune peste ceapã, sã prindã coajã (apoi se adaugã puţinã apã fierbinte, sã se cãleascã înãbuşit 30 de minute)

• Se scurge bine spanacul, se varsã peste carne, sã bulbuceascã leneş pe foc mic un sfert de orã (amestecaţi sã nu se prindã)

• Se desface fãina în bulionul de roşii

• Se toacã usturoiul, se freacã bine cu bulion şi smântânã, se amestecã în mâncare, sã clocoteascã douã-trei minute

• Se potriveşte de sare

E bunã dar numai cu un pahar de Aligote tânãr, de numai un an, de Bucium-Iaşi, sau un Vãrãtec (vin alb de masã, vag dulceag) de Jiu sau chiar un Plebanoş de Aiud, adicã un vinişor parfumat şi senin, din categoria „micii burghezi ai podgoriei“, nici opincã, nici vlãdicã. Spanacul înãbuşit care urmeazã poate fi şi o însoţitoare, o Garniturã, cum se zice, la ouã ochiuri, frigãnele, fripturici, şi o Umpluturã de plãcinte şi clãtite (nimeni nu face clãtite cu urzici sau lobodã, deşi ar merita, taman cu vârf şi îndesat).

Reţeta de mai jos poate fi aplicatã oricãrei frunze.

• 1 kg spanac

• 1 lingurã fãinã

• 2 linguri unt

• 2 linguri smântânã

• 1 ou

• sare

• 4 – 5 cãţei de usturoi

• Spanacul bine grijit se fierbe 1 sfert de orã

• Usturoiul se toacã pastã

• Fãina se desface în smântânã bãtutã cu ou

• Se scurge spanacul temeinic, se şi stoarce, dacã e nevoie, apoi se toacã

• Se încinge unt, se pune spanacul la cãlit cinci minute, amestecând mereu

• Se adaugã usturoiul şi smântâna cu fãinã şi ou, se sãreazã, se amestecã pânã se leagã un pic. Se poate umple cu terciul ãsta orice patiserie, fie ea din foi greceşti, subţiri şi unse cu ulei, fie din aluat obişnuit, de plãcintã. Orice clãtitã, de asemenea, se leagã cu pasta de frunze – spanac, lobodã, urzici, etc.

Tainã: 1 praf de piper, 1 linguriţã de zahãr şi altã linguriţã cu zeama de lãmâie vor rafina şi mai mult pasta noastrã, care nu e numai a noastrã, ci şi a urmaşilor etc. adicã a tuturor.

 

• Dacã vreţi s-o mai îngroşaţi, amestecaţi-o cu 1 pahar de orez fiert.

radu anton roman spanac